Despre impozitarea pensiilor

Nu am de unde să ştiu dacă Vlădescu a filozofat sau a intenţionat atunci când a vorbit de impozitarea tuturor pensiilor. Eu nu pot decât să fac o legătură cu nişte cifre din Bugetul de stat.

Pentru 2010, au fost previzionate 1.200.000 mii lei ca venituri din impozitarea pensiilor, faţă de 507.700 mii lei in anul 2009. Având în vedere că pensiile nu au crescut şi nici nu urmează să crească în 2010 decât cu maxim 3%, iar numarul pensionarilor este aproape la fel în 2009 şi 2010, cum se justifică creşterea veniturilor din impozitarea pensiilor de 2,3 ori? Mie nu-mi sună doar a filozofie.

Cât despre opiniile unora că ar fi vorba de impozitare dublă dacă se va aplica sistemul lui Vlădescu, trebuie să spun că sumele reţinute drept contribuţie la sistemul de asigurări de stat sunt deductibile la calcului impozitului.

Din nou despre pensii ...

M-a frământat o curiozitate stranie să văd cu cât contribuie o persoană la sistemul de pensii şi cât recuperează din această sumă după ce se pensionează. Rezultatul a fost şi mai straniu.

Pentru simplificare, am luat cazul ideal că persoana în cauză realizează stagiul complet de cotizare de 35 ani (valabil din 2030 şi pentru femei, şi pentru bărbaţi) şi că realizează lunar un salariu egal cu cel mediu pe economie. Să zicem că acest salariu este de 2.000 lei, constant toată perioada, tot pentru simplificare.

Lunar, pentru acest salariu se plătesc contribuţii la sistemul de pensii de 10,5% - angajatul şi 20,8% - angajatorul:

2.000 x 31,3% = 626 lei x 12 luni x 35 ani = 262.920 lei

La pensionare, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat (adică un punct, pentru că în fiecare lună a avut un salariu egal cu cel mediu brut pe economie) cu valoarea unui punct de pensie (să zicem 40% din salariul mediu pe economie, cât este acum, deşi acesta este maximul istoric de acum încolo, pentru că de anul viitor procentul scade, şi scade, şi scade ...). Pensia omului va fi:

1 punct x 800 lei (2.000 lei x 40%) = 800 lei

Câţi ani ar trebui să mai trăiască pensionarul ca să ajungă la suma cu care a contribuit de-a lungul timpului?

262.920 lei : 800 lei = 329 luni : 12 = 27 ani !!!

Sănătate multă tuturor, că avem nevoie de ea să ajungem la 92 de ani.

Şi dacă tot am atins subiectul pensiilor, să vă arăt o mică glumă a guvernului strecurată în Legea pensiilor, care va duce la scăderea tuturor pensiilor. Din noua lege a dispărut un paragraf:

"(2) Cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se majorează cu suma corespunzătoare contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii."

Ce înseamnă asta? Că până acum statul suporta contribuţia de asigurări de sănătate, iar de la anul o va suporta pensionarul.

"Banii BNR nu au voie sa iasa din interiorul BNR"

Cică BNR achiziţionează 12 maşini cu 1.000.000 euro. Nici nu m-aş fi gândit că merită să comentez, dacă n-ar fi fost declaraţia lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR:

"BNR este o instituţie unică. BNR nu poate, prin lege, să ajute statul cu bani. Aceşti bani nu sunt de la bugetul de stat, ci sunt ai băncii centrale. Noi nu putem nici să construim poduri sau şcoli, nici să dăm bani pentru pensii. Dacă aceşti bani nu sunt cheltuiţi, ei trebuie să fie distruşi. Banii BNR nu au voie să iasă din interiorul BNR".

Ia să vedem ce spune legea pe care a invocat-o dl. Vasilescu.

Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Articolul 43

" (1) Banca Naţională a României virează la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile nete rezultate după deducerea următoarelor elemente:
a) cheltuielile aferente exerciţiului financiar, inclusiv cheltuielile cu provizioanele constituite conform alin. (3);
b) pierderea exerciţiilor precedente rămasă neacoperită după aplicarea prevederilor art. 44.
(2) Plata cotei prevăzute la alin. (1) se efectuează lunar, până la data de 25 a lunii următoare, inclusiv, în baza unei declaraţii speciale. Această cotă reprezintă venit la bugetul de stat. Regularizările aferente exerciţiului financiar vor fi efectuate până la termenul de depunere a bilanţului anual, conform legii, în baza unei declaraţii speciale rectificative. "

Cu alte cuvinte, dacă BNR nu ar cheltui acel milion de euro, banii aceştia s-ar putea regăsi în profitul băncii. Şi, în cazul în care s-au acoperit toate pierderile din anii precedenţi, 80% din ei s-ar duce la bugetul de stat.

Mai ales că încă este în vigoare o prevedere din 2009, conform căreia instituţiilor publice (iar BNR este institutie publica independentă) le este interzisă achiziţionarea de autoturisme.

Ce părere are bunul nostru prim-ministru? "Nu ştiu, întrebaţi-l pe Mugur Isărescu". Eu l-aş întreba, dar cred că ar fi mai eficient să-l întrebe Curtea de Conturi. Care Curte de Conturi ar trebui să răspundă solicitărilor Parlamentului de a efectua un control. Şi dacă mai ţin bine minte, în Parlament majoritatea include şi partidul domnului Boc.

Sau hai să-l întreb şi eu, poate funcţionează. Ce ziceţi, domnule Isărescu?

Alocaţia lui Şeitan

Hai că doar ce am auzit perla lui Şeitan, şi nu mă pot abţine. Pentru cine nu ştie încă, Şeitan vrea să nu mai dea alocaţii pentru copiii ai căror părinţi sunt bogaţi. Păi nu se poate! De ce? De-aia:

Constituţia României, art. 49
"(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege. "

Curtea Constituţională, DCC 277 din 21 martie 2006

"Norma constituţională înscrisă în cap. II privind drepturile şi libertăţile fundamentale nu prevede şi nu permite, în definirea subiecţilor dreptului la alocaţiile acordate de stat, nici o altă condiţie în afara aceleia ca beneficiarii să fie copii. Această consacrare a dreptului copiilor la ocrotire specială, sub forma alocaţiilor acordate de stat fără nici o discriminare, corespunde principiilor generale care stau la baza statului român, prevăzute în art.1 alin.(2) din Constituţia României, şi prevederilor privind ocrotirea copiilor, cuprinse în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în alte pacte şi tratate la care România este parte. "

Neretroactiv vs retroactiv

În 10 februarie, Boc spunea aşa:
"Răspund şi la întrebarea potrivit căreia s-ar încălca principiul neretroactivităţii şi sunt foarte clar: prin recalculare nu se afectează principiul neretroactivităţii. De ce? S-ar încălca acest principiu dacă am impune oamenilor care astăzi au asemenea pensii speciale să returneze sumele de bani pe care le-au primit în trecut. Ei nu vor fi obligaţi să returneze ce au primit în trecut, doar că pentru viitor nu vor mai primi aceleaşi sume de bani, ci vor primi ca pensie exact în măsura contribuţiei pe care o au sau au avut-o la bugetul asigurărilor sociale."

Pe de altă parte, Curtea Constituţională spunea aşa:

Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005

"După cum Curtea Constituţională a statuat în mod repetat în jurisprudenţa sa, în temeiul prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. Astfel, Curtea nu poate reţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.72-80, art.81 alin.(1)-(7) şi art.83-86. Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare."

Eu nu comentez nimic, dar aştept să văd Avizul Consiliul Legislativ. Şi în final să vedem cine e mai puternic: muşchiul lui Boc sau muşchiul legii.

Croitorasul cel viteaz

Cum s-ar putea, dintr-o singură lovitură, să întorci salariaţii şi patronii împotriva pensionarilor, pe cei cu pensii mici împotriva celor cu pensii mari, pe cei cu pensii pentru limită de vârstă împotriva celor cu pensie anticipată sau de invaliditate? Simplu. Ţii un "briefing" (că de, informarea ne stă în gât) la finalul unei şedinţe de guvern. Acum Boc poate să-şi brodeze liniştit pe cureaua lată "şapte dintr-o lovitură".

Şi încă aceasta nu este singura dovadă de vitejie a primului ministru. Reuşise deja să-i întoarcă pe salariaţi împotriva întreprinzătorilor, pe cei cu afaceri mari împotriva celor cu afaceri mici, pe salariaţii din mediul privat împotriva celor de la stat şi cred că lista ar mai putea continua.

Toţi sunt întorşi unii împotriva altora, având impresia că din cauza celorlalţi nu sunt bani la buget, uitând că în felul acesta fac doar un joc bine pus la punct şi fără să-şi dea seama că dacă ceilalţi pierd, în nici un caz ei nu au nimic de câştigat. Sau se aplică pur şi simplu principiul "să moară şi capra vecinului".

A (au) reuşit într-un an de putere să transforme absolut totul în România. Totul este clasificat, categorisit, generalizat, iar între alb şi negru nu mai există nici o nuanţă. Ascunşi în spatele unor principii, schimbă tot, interpretează tot, călcând în picioare legi şi oameni. Cei care ar mai putea să-i oprească din avânt (mă refer la Ministerul Public, Avocatul Poporului şi Curtea Constituţională) ori nu reacţionează ori acţionează ciudat. Cu un parlament jumătate robotizat, jumătate apatic, cu o balanţă a justiţiei înclinată clar de magnetul puterii, cu o presă împărţită net şi ea în cei care se gudură şi cei care muşcă, pot face tot ce le trece prin cap.

Hai să şi argumentez, că încep să semăn prea mult cu Boc, adică vorbesc mult fără să spun nimic.

M-am referit la un briefing, şi anume cel din 10 februarie, în care Boc a spus cam aşa:

"În anul 2010, 1,7 miliarde de euro din banii pe care îi plătesc românii ca impozit şi taxe la bugetul de stat se duc la bugetul de pensii pentru a putea fi plătite pensiile în această ţară, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din PIB, totalul cheltuielilor cu pensiile în acest moment.

Dacă perpetuăm acelaşi sistem, vom ajunge în situaţia în care nu vom mai avea bani pentru infrastructură, sănătate, educaţie - bani care trebuie să vină de la bugetul de stat, pentru că marea majoritate a acestor bani vor trebui să meargă la bugetul de pensii. De aceea, este o urgenţă, o necesitate pentru România să adoptăm o lege care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii."

"(...) Aici eu aş vrea să fac o precizare foarte clară şi explicită. În România, sunt astăzi aproximativ 5.800.000 de pensionari. Dintre aceştia, în jur de 180.000 beneficiază de pensii speciale.(...)"

Cu alte cuvinte, să fie clar pentru toată lumea că nu sunt bani la buget din cauza pensionarilor, mai ales din cauza celor cu pensii speciale. Dacă rezolvăm pensiile speciale, se rezolvă şi problema sustenabilităţii sistemului.

Am meteahna de a cauta cifrele din spatele vorbelor, aşa că voi comenta puţin. Într-adevăr, bugetul asigurărilor sociale de stat e susţinut de bugetul de stat cu 1,7 mld. de euro (adică 7 mld. lei), dar nu această sumă reprezintă 8% (mai exact 7,36%) din PIB, aşa cum a dat de înţeles Boc printr-o inversiune "neintenţionată", ci bugetul de pensii sociale de stat reprezintă 7,36% din PIB.

Am făcut o subliniere şi o să încerc să explic. Problema sistemului de pensii există, şi este de fapt mult mai complicată decât o spune dl. Boc.

La fundamentarea bugetului de pensii, guvernul a avut în vedere 4,69 mil. pensionari, cu o pensie medie de 701 lei, deci un total de 39,69 mld. lei (adică acel 7,36% din PIB). Până la numărul total de 5,8 mil. pensionari din România, mai rămân aproximativ 1,1 mil. persoane, ale căror pensii nu sunt incluse in bugetul asigurarilor sociale de stat, ci sunt suportate de la bugetul de stat şi sunt în sumă totală de 11,55 mld. lei:

- Bugetul Ministerului Muncii - agricultori, magistrati, personal diplomatic, parlamentari, artişti, personal aeronautic civil. Aici au fost alocaţi 7,85 mld. lei pentru 2010. Pensionarii agricultori sunt aproximativ 850.000, cu o pensie medie de 300 lei, deci 3,06 mld. lei pe an pentru ei .

- Bugetul MAPN - 2,01 mld. lei

- Bugetul Ministerului Justitiei - 129 mii lei

- Bugetul MAI - 1,43 mld. lei

- Bugetul SRI - 0,26 mld. lei

Mai pe scurt, totalul cheltuielilor cu pensiile în Romania in 2010 este de 51,24 mld. lei (9,5% din PIB)

- 81% din pensionari (din sistemul de asigurari sociale de stat) consumă 39,69 mld lei, cu o pensie medie de 701 lei

- 14,65% din pensionari (agricultori) consumă 3,06 mld. lei, cu o pensie medie de 300 lei

- 4,35% din pensionari consumă 8,49 mld lei, cu o pensie medie de 2830 lei

Recalcularea pensiilor de serviciu va salva nişte bani de la bugetul de stat, nicidecum de la bugetul de pensii, care va avea în continuare acelaşi deficit. Iar trecerea tuturor pensionarilor într-un singur sistem va arăta o realitate mult mai crudă.

Dacă mai pun la socoteală şi datoriile neachitate către bugetul de pensii de către companiile nationale, regii si alte societăţi la care statul este acţionar, situaţia devine şi mai tristă. De la 31 companii datoriile restante sunt de 3,06 mld. lei

Dar, ca de obicei, croitoraşul cel viteaz şi gaşca lui pornesc cu avânt muncitoresc cu pliciul în mână să-i plesnească pe cei care bâzâie la magiunul lor, fără să vadă că fundul borcanului e plin de putregai. Ne arată cu degetul că vinovaţii pentru falimentul sistemului de pensii sunt cei cu pensii "nesimţite" şi nu deschid ochii asupra adevăratelor probleme: datoriile statului către sistemul de pensii, banii din al n-şpelea pilon de pensii care se duc întru prosperitate spre altă pungă şi un număr de 3.300.000 persoane inactive între 25 şi 59 de ani (şi să nu credeţi cumva că aici sunt prinşi şi şomerii, că nu sunt). Nu spun că nu ar trebui acţionat şi în acea direcţie, dar nu poţi să stai în braţe cu sloganul "scopul scuză mijloacele" şi să calci în picioare legile pe care tu, în primul rând, ar trebui să le respecţi.

Dar intru deja în altă poveste, pe care o s-o spun alta dată.

Notă: Toate cifrele folosite sunt documentate, şi pot fi găsite în Bugetul de stat, bugetele ministerelor, nota de fundamentare a Bugetului asigurărilor sociale de stat şi buletinele Institutului Naţional de Statistică.

Impozit minim sau forfetar? D.C.C. 786 din 13 mai 2009

"Scopul Curţii Constituţionale este garantarea supremaţiei Constituţiei."

"Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea soluţiilor."

Cum ar spune cineva, nu spun cine, cu emisiune de la 11 la 12 noaptea, SUBLIM! Ok, dar asta nu înseamnă că opiniile nu pot fi comentate, nu?

Forfetăm, Maria-Ta!

Şi ce poate fi mai sublim decât o decizie în care judecatorii Curţii Constituţionale folosesc numai termenul de impozit forfetar în condiţiile în care legea atacată nici nu pomeneşte de aşa ceva! Aşadar, este lesne de observat (ei, nu-i aşa că mă pricep să le folosesc termenii?) că în momentul de faţă ştim cu siguranţă că impozitul forfetar pe care-l va introduce Vlădescu-Boc este constituţional, dar încă nu am aflat dacă impozitul minim al lui Pogea-Boc este la fel de constituţional.

Ce mai putem afla din aceeaşi decizie: că impozitul forfetar se poate aplica atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice autorizate, "asimilabile întrucâtva persoanelor juridice".

"Curtea reţine că textul criticat nu reglementează drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale persoanelor fizice derivând din statutul lor de cetăţeni, ci obligaţii fiscale ce rezultă din desfăşurarea unei activităţi economice generatoare de venituri impozabile." Aşadar domnul Boc are deja binecuvântarea Curţii pentru introducerea impozitului forfetar la persoanele fizice autorizate, în cazul în care îi va veni ideea.

Apoi mai apare o judecată de mare valoare: "impozitul forfetar nu este altceva decât o reconfigurare a impozitului pe venit". Nu pot decât să mă întreb dacă cei opt judecâtori au citit textul legii pe care au declarat-o constituţională.

Mama voastră de evazionişti!

Uneori, în motivarea deciziilor, interpretările judecâtorilor nu sunt suficiente, şi atunci se apelează la axiome.

"Realitatea practică a demonstrat că aceste categorii de contribuabili [contribuabilii vizaţi de impozitul forfetar] au evitat, în mod sistematic, plata impozitului pe venit, având suport legal chiar în reglementarea acestuia, care permitea diminuarea sau chiar anularea materiei impozabile."

Prin urmare, este perfect justificată introducerea unui impozit proporţional cu activitatea desfăşurată şi cu veniturile obţinute. Acum, care o fi proporţia între zero venituri şi 500 de euro impozit, rămâne să clarifice Curtea într-o decizie ulterioară.

Până atunci, mă tot gândesc să mă autodenunţ ca fiind întreprinzător particular. Bazându-mă pe opinia Curţii Constituţionale, aş putea fi condamnată direct pentru evaziune.